1 iul. 2013

Argumentele irelevante

Argumentele irelevante sau sofistice trebuie să fie respinse pentru a se asigura obiectivitatea disputei.

Exemple:
Argumentum ad hominem (argument la persoană). Reprezintă o încercare de argumentare prin referire la calitățile persoanei, la caracterul sau la faptele sale anterioare. Argumentul ad hominem e folosit și pentru discreditarea martorilor părții adverse atunci când se susține că ei nu spun adevărul din cauză că sunt inculți, au avut antecedente penale sau sunt imorali în viața personală.

Argumentum ad auctoritate (argumentul autorității). Se face apel la competența sau poziția oficială a unei persoane, la modul cutare are dreptate deoarece e specialist în materie.
Mod de argumentare prin care se invocă în favoarea unei afirmaţii faptul că e afirmaţia unei persoane cu autoritate şi prestigiu în opinia comună şi implicit în cea a oponentului.

Argumentum ad verecudiam - argumentul prin apelul la modestie. E inrudit cu argumentul autorității. Se încearcă impunerea ideii că nu putem contrazice o autoritate în materie sau o idee acceptată un timp îndelungat și trebuie să fim modești în raport cu aceasta.

Argumentum ad popolum – argumentul prin apelul la opinia poporului. E un apel demagocic la pasiunile, prejudecățile sau sentimentele poporului. Se consideră că o idee este adevărată pentru că majoritatea oamenilor o acceptă. În acest caz adevărul e determinat de adeziunea unui număr de oameni, este adevărul majorității.

Argumentul ad misericordiam – argumentul prin apelul la milă. E folosit cănd vina inculpatului e evidentă și nimic nu se mai poate face. Apelul laclemență e motivat de faptul că inculpatul are o familie numeroasă pe care trebuie să o întrețină sau că judecătorul trebuie să fie îngăduitor pentru că respectivul ar fi într-o situație specială.

Argumentum ad ignorantiam – argument relativ la ignoranță. Se încearcă acreditarea ideii că o afirmație e falsă pentru că nu poate fi dovedită de către cel care o susține.
Mod de argumentare constând în a cere de la adversar fie să accepte dovada propusă, fie să aducă una mai bună (Loch).

Argumentum ad vanitatem – argumentul prin flatarea vanității. E încercarea de-a obține adeziunea prin flatarea interlocutorului, a judecătorului sau martorului advers. Exemplu Dumneavoastra, care sunteți un om deosebit de cult și de inteligent, trebuie să fiți de acord că…

Argumentum ad baculum – argumentul bastonului. E încercarea de a impune o idee prin amenințări. Exemplu dacă nu ecunoști că… vei suporta următoarele consecințe.

Argumentum ad invidia - argumentul urii; falsă demonstraţie menită, sub pretextul apărării adevărului, să stârnească ura activă împotriva părerilor altora sau să îi compromită pe nedrept (Wolff).

Fapt divers:
Nici un argument nu mă scoate mai tare din sărite decăt atunci când cineva îmi trântește o banalitate oarecare în timp ce eu vorbesc din toată inima.

Tăcerea este unul dintre argumentele cel mai greu de combătut. (Josh Billings)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu